Parcul Natural Comana înființat prin Hotarârea de Guvern nr. 2151 din decembrie 2004, este situat în zona de sud a României, la distanță aproximativ egală între București și Giurgiu.

        Decizia de constituire a parcului a fost adoptata în baza documentației tehnice și știintifice elaborate încă din anul 1954 de către Academia Română în vederea delimitării și protejării a două arii de importanță floristică deosebită, respectiv Rezervația Oloaga Grădinari desemnată pentru protecția ghimpelui (Ruscus aculeatus) și Rezervația Padina Tătarului desemnată pentru protecția bujorului românesc de pădure (Paeonia peregrina, ssp. romanica).  Aceste două rezervații, alături de Balta Comana - arie de interes avifaunistic -  au fost incluse în zona de protecție integrală a parcului.

    În prezent, parcul este recunoscut ca zonă umedă de interes internațional conform Convenției de la Ramsar (Iran, 2 februarie 1971) și parte a retelei europene de arii protejate Natura 2000, ca sit de protecție avifaunistică (SPA) și sit de importanță comunitară (SCI). Parcul are 25.000 ha, si adăpostește un număr de 1153 specii de plante,  212 specii de păsări, 37 specii de mamifere, 30 de specii de pești, 10 specii reptile, 141 specii de nevertebrate și 8 specii amfibieni.

​